Litigiile de consum în faza judiciară se examinează în cadrul procesului civil, ce reprezintă un şir de acţiuni întreprinse de instanţa de judecată şi participanţii la proces în legătură cu examinarea şi soluţionarea cauzelor civile şi executarea hotărârilor judecătoreşti. Toate aceste acţiuni au loc într-o strictă consecutivitate, iar fiecare acţiune procesuală este prevăzută de lege. Principalul act legislativ care prevede cum se desfăşoară procesul civil, toate acţiunile care urmează să fi întreprinse în cadrul procesului civil, cine sunt participanţii în cadrul procesului civil este Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova nr.225 din 30.05.2003.

Dreptul la apărare împotriva celor care violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei  este prevăzut chiar de Constituţia Republicii Moldova, în art.20. Organele care sunt împuternicite de Constituţie să facă dreptate în astfel de cazuri sunt instanţele de judecată. Instanţa de judecată este unicul organ competent să înfăptuiască justiţia în Republica Moldova. Anume în instanţa de judecată se adresează persoana pentru apărarea drepturilor sale.

1. Etimologia şi noţiunea prejudiciului.

Expresia de „prejudiciu” aparţine vorbirii curente şi semnifică pagubă, daună, ştirbirea onoarei, a reputaţiei, a prestigiului cuiva. Etimologic, termenul de prejudiciu provine din latinescul  „prejudicium”. În materia dreptului civil, prin prejudiciu se înţelege rezultatul dăunător, de natură patrimonială sau nepatrimonială, al atingerilor aduse, prin fapte de orice fel, drepturilor persoanelor, valorilor pe care acestea le ocrotesc, rezultat care, în conformitate cu legea civilă, atrage obligaţia de reparare din partea persoanei responsabil. Constituie prejudiciu „distrugerea sau degradarea unui bun, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, lezarea onoarei, reputaţiei sau a calităţii de creator a unei persoane etc.”

2. Formele prejudiciului.

Atât din definiţia legală, cât şi în dependenţă de alte criterii, deosebim mai multe feluri sau forme ale prejudiciului. Astfel, deosebim prejudiciul:

• în formă de cheltuieli, care pot fi foarte diverse. De exemplu: cheltuieli de judecată, cheltuielile de reparaţie a sănătăţii, a bunurilor, cheltuieli de transport etc;
• prejudiciul efectiv, constituie distrugerea totală sau parţială a unui bun patrimonial ocrotit de lege;
• prejudiciul patrimonial, adică dauna care poate fi apreciată în valoare bănească. Aprecierea în bani poate fi făcută reieşind din costul bunului distrus sau din venitul pe care l-ar fi obţinut proprietarul dacă bunul nu ar fi fost distrus. Când este prejudiciată sănătatea, valoarea acesteia este evaluată în mărimea salariului sau a venitului persoanei, în dependenţă de gradul de pierdere a capacităţii de muncă;
• prejudiciul nepatrimonial (moral) Prejudiciul nepatrimonial se apreciază după gradul de suferinţe pe care le-a suportat persoana. Beneficiul ratat, poate fi şi în forma unui venit neobţinut, pe care l-ar fi obţinut persoana dacă nu i-ar fi fost lezate drepturile sau ar fi fost executate obligaţiile, după gradul de suferinţe pe care le-a suportat persoana.

3. Dreptul consumatorului la recuperarea prejudiciului.

Consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relaţii contractuale cu vânzătorul, prestatorul. Prejudiciul (inclusiv moral) se repară de către vânzător, prestator dacă a fost cauzat pe parcursul:

1. termenului de valabilitate sau până la data de minimă durabilitate – la produsele pentru care se stabilește acest termen/dată;
2. duratei de funcționare – la produsele de folosință îndelungată;
3. a 2 ani – la produsele pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate

Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului. Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă dovada prejudiciului. În rezultatul consumului un produs necorespunzător sau beneficierii unui serviciu necalitativ, consumatorul poate solicita recuperarea, după caz sau cumulativ: prejudiciul material şi/sau moral.

IMPORTANT! Prejudiciul se repară de către vânzător, prestator şi în cazul în care livrarea produsului, prestarea serviciului se fac în mod gratuit sau la preţ redus ori dacă produsul a fost comercializat ca piese de schimb sau distribuit sub altă formă.